（4）Un so? neru?inat

Un om din ?ara Qi avea o nevast? ?i o concubin? ?i tr?iau tustrei laolalt?, ?n aceea?i odaie. De cate ori pleca omul de acas?, se ?ntorcea bine mancat ?i bine b?ut. Cand nevasta ?l ?ntreb? ce fel de oameni sunt cei ce l-au osp?tat cu bucate ?i vin, el r?spunse c? to?i erau bog?ta?i, oameni din cei mai avu?i.

Nevasta i-a spus ?iitoarei.

— De fiecare dat? cand b?rbatul nostru pleac? de acas?, se ?ntoarce ghiftuit de mancare ?i de vin. L-am ?ntrebat pe socoteala cui ??i ?ndestuleaz? el pantecul ?i mi-a zis c? to?i sunt oameni cu dare de man?. Or la noi ?n cas? n-a pus piciorul niciodat? asemenea neam de oameni. M-oi furi?a pe urmele lui, cand va pleca iar, s? v?d unde se duce.

?ntr-o zi se scul? ea dis-de-diminea??, ?l urm?ri ?ndeaproape. ?i cat a ?inut drumul ?n lungul ora?ului, nimeni nu s-a oprit s? stea cu el de vorb?. S-a dus a?? la cimitirul din suburbiile de la r?s?rit. ?i acolo ?ncepu s? cer?easc? ?nfruptandu-se din mancarea adus? de oameni jertf? ?n fa?a mormintelor str?mo?ilor. Dac? nu se ?ndestula ?ntr-un loc, d?dea tarcoale altor morminte. ?i a?a a ajuns umflat de bucate ?i de vin.

Nevasta se ?ntoarse acas? ?i-i povesti ?iitoarei tot ce v?zuse cu ochii ei ?i apoi ?i zise:

— Iat? ?n cel hal s-a umilit so?ul nostru pe care-l socoteam stalpul casei ?i toiagul b?trane?elor noastre.

?i dup? ce ??i b?tuser? joc de omul lor, coborar? ?n ograd? ?i ?ncepur? amandou? s? plang?.

La ?ntoarcerea acas?, b?rbatul, ne?tiind nimic de cele aflate despre el, se ?mp?un? iar ?n fa?a nevestei ?i a ?iitoarei.

?n viziunea oamenilor cinsti?i, cat despre tic?lo?iile ?i umilin?ele de pe urma c?rora ajungi uneori s? te l?f?i ?n bog??ii ?i onoruri, nu pu?ini ar fi cei ale c?ror neveste ?i ibovnice ar trebui s? plang? ?i ele de ru?ine.

Mencius